Inima

Inima sau cordul este organul reprezentativ al aparatului cardiovascular, ea fiind situată în cutia toracică. Are un rol vital în circulaţia sângelui şi implicit în menţinerea vieţii.

Evoluţia inimii

Nevertebrate

Râma nu are de fapt „inimă”. La această specie apar cinci arce aortice care deservesc acest rol.

Multe nevertebrate, precum bivalvele, au un sistem circulator deschis, unde sângele circulă liber prin cavitatea corporală. La aceste animale sângele este de obicei colectat într-o serie de cavităţi specializate, de unde este îndreptat către inimă şi reeliberat în organism.

Vertebrate

Inimile peştilor sunt bicamerale: un atriu şi un ventricul. La peşti, sistemul este format dintr-un singur circuit. Sângele trece prin branhii, apoi în organism, iar apoi ajunge la inimă. Inima este unicul muşchi care se contractă ritmic, pe tot parcursul vietii.

Amfibienii şi reptilele (exceptând crocodilii) au inimă tricamerală, în care sângele oxigenat de la plămâni şi cel neoxigenat din organism intră prin atrii separate, şi este trimis prin valva spirală către vasul de sânge corespunzător - aorta pentru cel oxigenat şi artera pulmonară pentru cel neoxigenat. Valva spirală este esenţială pentru a reduce gradul de amestecare a celor două tipuri de sânge, permiţând astfel animalului o rată metabolică mai înaltă, o activitate mai intensă decât altfel.

Crocodilii, păsările şi mamiferele deţin inimi cu patru camere complet separate. Există astfel două „pompe”, una pentru atrii şi una pentru ventricule. Se consideră că inima tetracamerală a păsărilor a evoluat independent de cea a mamiferelor.

Structura

Inima este un organ musculos ai cărui pereţi au trei părţi:

• miocardul,
• endocardul,
• epicardul.

Inima omului, de altfel ca şi inima tuturor mamiferelor, are patru camere: atriu drept şi stâng, şi ventricul dreptstâng. şi

Conform ultimelor studii făcute de Karolinska-Institute din Stockholm, inima se regenerează in proporţie de ca. 50% pe parcursul vieţii. La 25 de ani inima se regenerează in proporţie de ca. 1% ajungând la 75 de ani la un ritm de regenerare de 0,45%.

Inima omului

Poziţia inimii în corp.

Inima omului este un organ lung de aproximativ 15 cm, cu un diametru de 11 - 12 cm, şi poate cântări până la 275 - 300 grame. Aproximativ 250g la femei si 275 la bărbaţi. Are formă de pară, cu vârful orientat spre stânga, sprijinându-se de diafragmă.

Parametrii generali

Frecvenţa cardiacă normală este de 75 bătăi pe minut, cu un debit cardiac de 3-4 l/min.
Presiunea:

• sistolică - 105-130 mmHg
• diastolică - de 60-80 mmHg
• medie - 95-100 mmHg
• pulsului - 50 mmHg

Afecţiuni ale inimii

1. Endocardite - inflamarea endocardului şi a valvelor inimii.
2. Miocardite - inflamaţii ale miocardului.
3. Pericardite - inflamaţii ale pericardului.
4. Insuficienţa cardiacă - inima nu mai poate asigura o circulaţie normală a sângelui.
5. Cardiopatia ischemică - apare ca o consecinţă a aterosclerozei coronariene, ceea ce are ca efect oxigenarea insuficientă a inimii.Este acompaniată de angina pectorală şi duce în final, la infarctul miocardic (astuparea completă şi definitivă a unei artere coronare)

Boli ale vaselor de sânge

1. Ateroscleroza - îngroşarea arterelor datorită depunerilor de ateroame (plăci lipidice) în peretele vascular.
2. Arteritele - inflamaţii ale arterelor care, netratate, duc la cangrene.
3. Flebitele - inflamaţia venelor
4. Tromboflebitele - inflamaţii ale venelor şi formarea de cheaguri de sânge în vene.
5. Varicele - dilatarea venelor, acompaniată de tulburări circulatorii care pot duce la atrofii musculare, ulceraţii ale gambelor, edeme cronice masive (picioare "de elefant")