Ape Minerale

 Apele minerale sunt apele ce au un continut variabil de saruri, gaze, substante minerale, elemente radioactive, care le confera proprietati terapeutice. În trecut, denumirea de apa minerala se atribuia tuturor apelor subterane sau superficiale care puteau fi utilizate în scopuri terapeutice. În ultimii ani, apelor minerale destinate scopurilor terapeutice li s-a dat denumirea de ape curative.

      În tara noastra exista numeroase izvoare de ape minerale în jurul carora au fost amenajate importante statiuni. Apele minerale constituie factorii naturali de baza în tratamentul bolilor indicate. Apele minerale sunt sarate-iodurate-bromurate, sarate-sufluroase si izvoare de cura interna cu apa slaba mineralizata sulfuroasa, bicarbonata, sulfatata, calcinata sodica, magneziana. Apele doro-sodice iodurate bromurate cu degajari de gaze (hidrocarburi usoare printre care predomina metanul) sunt ape de adâncime cu concentratie mare, exploatate prin sonde.

1.Surse de ape minerale si importanta lor

      Govora este una din cele mai bogate statiuni în ape iodurate si bromurate din Europa. Moret o citeaza a doua în Europa, dupa Pechelepronne din Alsacia cu 562 mg la mie de brom si 42 mg la mie iod.

      Apele din Govora contin pâna la 38,3 mg la mie brom si iod pâna la 41,8 mg la mie. Atât iodul cât si bromul sunt de origine organica, rezultate din putrezirea micilor alge. Calciul si magneziul pe care aceste ape îl contin în cantitate destul de mare si anume: calciul 15-3,3 la mie si magneziu 0,77-1,05g la mie se datoreaza nisipurilor si gresiilor. Caracteristica apelor de zacamânt este, de asemenea, prezenta amoniului. Aceste ape nu contin hidrogen sulfurat, sunt ape captate în sonde, la adâncimi de la 90-1860 m. Fiecare debiteaza între 40-160 m3 de apa în 24 de ore. Apele clorurate-iodurate-bromurate din sonde sunt ape vechi, fosile, formând pânze-pungi si stau straturi permeabile în nisipuri.

      Apele izvorului de cura interna slab mineralizate sunt caracterizate printr-o concentratie mica de hidrogen sulfurat si clor, dar bogate în bicarbonati. Ele apar din depozitele sarmatiene destul de abundente pe valea Hintel, care sunt formate spre baza din marne negricioase, urmate apoi de bancuri de nisip, cu pachete de marne si intercalatii de gresii. De aceste depozite sunt deci legate apele sulfuroase slab mineralizate precum si pânza de apa dulce.

    O veche statiune (cunoscuta din 1804), deschisa tot timpul anului, cu numeroase izvoare de ape minerale carbo-gazoase, sau continând calciu, magneziu. Aceste ape sunt cunoscute pentru efectul lor benefic înca din a doua jumatate a secolului al XVI-lea. Efectele terapeutice ale acestor izvoare de ape minerale au fost recunoscute pe plan international. Statiunea Borsec este recomandata în tratamentul bolilor cardiovasculare (insuficienta mitrala compensatorie si insuficienta cardiaca, hipertensiune, varice), al bolilor endocrine (hipertiroidie, boala Basedow, starea de prepubertate la copii supraponderali), dischinezie biliara, boli digestive (gastrita cronica hipoacida, constipatie cronica, colita cronica nespecifica), colicistita cronica necalcaroasa, tulburari renale si ale aparatului urinar, nevroza astenica, boli dermatologice, metabolice si de nutritie, etc.

  Zacamântul Casin

      În secolul trecut zacamântul Casin avea doua izvoare cu ape minerale - Repat si Salutaris - situate pe cei doi afluenti de stânga, Repat si Borviz, ai pârâului Casin. Apele ambelor izvoare erau îmbuteliate: apa minerala medicinala la izvorul Repat si apa de masa, la izvorul Salutaris.

      Exploatarea apei minerale de la Casin a început în anul 1888 fiind comercializata în tara, dar ajungând si peste hotare (Viena, Berlin, etc ). În prezent, unitatea de îmbuteliere - situata pe afluentul Borviz si vaii Casinului are o capacitate de productie modesta de circa 500 mii l/an, din cauza debitului mic al sursei exploatate. Apa minerala este bicarbonatata (având un continut mare de bicarbonati, în medie 3441.0 mg/l), slab clorurata, calcica, magneziana, sodica, feruginoasa si carbogazoasa, cu mineralizatie totala de 7211.9 mg/l, din care CO2 retine 2270.0 mg/l.

Apele minerale bicarbonatate

      Ionul HCO3- se afla în proportie ridicata în urmatoarele ape: Sapânta (6.0 g/l), Bixad (5.6 g/l), Malnas (5.4 g/l), Sângeorz-Bai si Slanic-Moldova (4.0 g/l).

      Ionul bicarbonic nu depaseste o concentratie de 1 g/l, cu exceptia apelor de la Poiana Cosnei si Cosnita.

      Ionul fier variaza între limite foarte largi între 1.5-1.7 mg/l în apele de la Borsec si Slanic-Moldova si 22-24 mg/l în cele de la Poian si Vâlcele, majoritatea apelor având un continut cuprins între 7 si 14 mg/l. Pentru îmbuteliere, fierul sub forma bivalenta prezinta dificultatea ca poate precipita în sticle, daunând calitatii comerciale ale acestor ape. Pentru înlaturarea acestui neajuns sunt prevazute instalatii de deferizare a apei minerale din zacamânt, înainte de a fi îmbuteliata.

      Ionul litiu este relativ frecvent, cea mai importanta apa litinifera fiind Perla Casinului (6.6 mg/l), dupa care urmeaza celealte, având continuturi cuprinse între 0.8 si 0.1 mg/l.

      Anionul iod este absent în majoritatea apelor, mai ales în cele destinate consumului alimentar. În cantitati mici este prezent în urmatoarele ape minerale: Malnas (3.4 mg/l), Bodoc (1.3 mg/l), Vâlcele si Perla Casinului (0.8 mg/l), Stânceni si Slanic-Moldova (0.6 mg/l), Tinca (0.37 mg/l) si Sarul Dornei (0.1 mg/l).

      Apele magneziene sunt numeroase, cea mai mare proportie având-o apa de la Vâlcele (320.2 mg/l), urmata de apele de la Stoiceni (107 mg/l), Sângeorz-Bai (110 mg/l), Borsec si Poian (107 mg/l), Covasna (68 mg/l), Boholt (67.7 mg/l), Vârghis (58.3 mg/l), Biborteni (56.9 mg/l), Bodoc (49.5 mg/l), Casin (48.5 mg/l), Bixad (46.8 mg/l) si Sâncraieni (41.0 mg/l).